Vopsea termică ATRIATHERMIKA per ESTERNO
Atriathermika per Esterno este o acoperire formată din sfere ceramice microscopice (microsfere), goale în interior, în suport acrilic pe bază de apă (latex).
Microsferele ceramice sunt parţial vide, adică nu conţin aproape deloc aer sau alte gaze, iar diametrul lor variază de la 20 la aproximativ 120 microni (2-12 centimi de milimetru).
Trebuie menţionat, pentru pasionaţii de parametri fizi ci şi cifre, că eficienţa aceastei tehnologii se bazează pe reflectivitate, şi nu pe conductibilitatea termică, prin urmare orice analiză a materialului pornind de la coeficientul "lambda" al materialului e greşită, deoarece aceasta nu ţine cont de reflectivitate, care se produce înainte de conducţia termică.
Cu alte cuvinte, coeficientul "lambda" al materialului intră în joc doar pentru acel procent din fluxul termic pe care scutul reflectorizant îl lasă să treacă (10-15% din radiaţia totală).
Atriathermika blochează, în schimb o mare parte din fluxul caloric, reflectându-l.
Proprietatea de a reflecta radiaţiile ultravioletele protejează atât materialul în sine, cât şi straturile de acoperire de reacţiile fizico-chimice provocate de aceste radiaţii şi care, în lipsa unei astfel de protecţii, ar duce la îmbătrânirea materilalului.
Un alt punct forte al produsului Atriathermika per Esterno este impenetrabilitatea la agenţii atmosferici, cu alte cuvinte impermeabilitatea acestora păstrându-se în acelaşi timp, perfect transpirant (acelaşi principiu folosit la materialul Goretex).
Astfel, Atriathermika per Esterno poate fi aplicat atât pe faţade, cât şi pe acoperişuri (din orice material).
Murdăria, smogul, bacteriile, ciupercile şi algele nu vor găsi suportul pe care să se fixeze: suprafeţele acoperite cu Atriathermika per Esterno devin autocurăţante, precum un pervaz scurt, de pe care apa se scurge, lăsând suprafaţa ca nouă.
Elasticitatea în funcţie de suprafaţa pe care este aplicat îi garantează materialului impermeabilitatea, chiar şi aplicat pe tencuieli sau alte acoperiri care prezintă micro-crăpături.
Transpirabilitatea materialului permite peretelui să piardă umiditate, reducând umiditatea ambientală interioară şi astfel îmbunătăţind în toate sensurile condiţiile ambientului interior (în primul rând economiile de resurse energetice termice).
Rezistenţa la îmbătrânire permite menţinerea funcţionalităţii clădirii la performanţe invariabile chiar şi după trecerea celor 10 ani garantaţi de producător. Acest lucru este explicat de materialul de bază din care este compus produsul: ceramică, element care practice nu este supus îmbătrânirii (să ne gândim la vestigiile arheologice).
Combinaţia de microsfere şi latex conferă, la rândul său, materialului, adaptabilitate la cele mai variate condiţii de atmosferă, eliberând sau captând din mediul exterior umiditatea necesară menţinerii "vii" a suportului.
Puterea fotocatalitică a dioxidului de titan (TiO2) permite acoperirii să funcţioneze ca un purificator biologic al aerului: compuşii organici volatili, în contact cu particulele de dioxid de titan, sunt descompuşi în componente inactive, reducând toxicitatea ambientală absolută.
Dioxidul de titan (TiO2) este un semiconductor care, lovit de o radiaţie de lungime de undă inferioară a 385 nm (1 nm = o milionime de milimetru), eliberează un electron. Sarcina electrică eliberată (una negativă şi corespondenta pozitivă) provoacă reacţii electrochimice în substanţele cu care intră în contact. De exemplu, în prezenţa oxigenului şi a vaporilor de apă in atmosfera, sunt generaţi doi radicali liberi: anion superoxid O2- şi hidroxilul OH°. E vorba de agenţi chimici capabili să oxideze componentele organice volatile (prezente în mediile învecinate) şi chiar să omoare şi să descompună bioaerosolii (ex. sporii purtaţi de aer). Acesti agenti chimici sunt neutralitzati de catre puterea fotocatalitica al TIO2.
Cu alte cuvinte, bacteriile, agentii chimici, viruşii şi ciupercile sunt distruse.
Radiaţia de lungimea de undă de 385 nm cade pe razele ultraviolete, prezente în lumina solară şi în multe becuri utilizate în scop casnic. Chiar şi nocivul oxid de azot (NOx) se descompune în compuşi mai puţin nocivi.
De asemenea, alte reacţii, directe şi indirecte, contribuie la purificarea generală a suprafeţei care vine în contact cu dioxidul de titan, în prezenţa unei radiaţii ultraviolete minime.
Câteva elemente comparative: efectul bactericid (de dezinfecţie) al dioxidului de titan este de trei ori mai mare decât cel al clorurării şi de 1,5 ori mai mare decât cel al ozonizării.
Dioxidul de titan este absolut inofensiv pentru animale şi pentru om, datorită acţiunii sale agresive asupra organismelor cu compoziţie celulară simplă, printre care enumerăm ciupercile, sporii, bacteriile, viruşii etc.
Efecte practice Atriathermika per Esterno in condiţii climatice de frig:
Atriathermika per Esterno reduce aportul de umiditate, în raport cu faţadele neschemate, de la 2,5 - 3,5 %.
Izolaţia termică a unui perete variaza în funcţie de umiditate: pe măsură ce umiditatea creşte, izolarea scade. Prin urmare, reducând progresiv umiditatea relativă a peretelui, cum se întâmplă de fapt după aplicarea Atriathermika, ne deplasăm spre o izolaţie termică din ce în ce mai eficientă, până la atingerea valorii maxime. Scăderea umidităţii cu 1% atrage după sine o creştere a izolării termice cu 10% şi, prin urmare, o diminuare a dispersiei căldurii interne cu 10%: scăderea umidităţii cu 2,5 - 3,5% duce la o scădere a costurilor de încălzire cu până la 30%. Sferele ceramice comportă un plus de energie solară (datorită capacităţii lor de a redistribui căldura captată pe întreaga suprafaţă) de aproximativ 5-10 %, rezultând în reducerea cheltuielilor de încălzire de circa 7,5 % în medie.
În consecinţă, economia totală la cheltuielile cu încălzirea pot ajunge la 37,5 %.
Efecte practice Atriathermika per Esterno in condiţii climatice de cald:
Atriathermika, fiind compus din sfere ceramice sub vacuum, oferă o reflexie difuză de durată a razelor solare (cu o lungime de undă gamma cuprinsă între 400 şi 2500 nm) de până la 86%. Stratul ceramic rămâne întreg, la fel ca zidăria. În plus, noaptea sunt restituite aproape în întregime radiaţiile acumulate în timpul zilei: condiţiile climatice din timpul zilei sunt similare cu cele din timpul nopţii. Acest fapt conduce la o temperatură cu până la 15°C mai mică decât temperatura înregistrată în condiţiile în care nu există scut termic şi, în consecinţă, economie la costurile de climatizare de până la 50%. În interiorul stratului acoperitor Atriathermika au loc fenomene fizice numeroase şi complexe. O descriere riguroasă a acestora nu îşi are locul în această prezentare sumară a produsului.
Totuşi, putem menţiona principalele fenomene care se produc paralel şi interactiv cu fenomenul central - cel al reflexiei termice:
• Dispersarea radiaţiei termice pe suprafaţa acoperită;
• Prelungirea procesului de schimb de căldură între sursă şi atmosfera ambientală
• Schimb de umiditate cu mediul înconjurător, proces care interacţionează cu parametri termici ai suprafeţei.
Dispersarea radiaţiei termice conduce la redistribuirea căldurii pe întreaga suprafaţă, diminuând coeficientul de neuniformitate termică. Uniformitatea termică face posibilă reducerea temperaturii maxime de încălzire şi cea minimă de răcire, ceea ce duce la o economie suplimentară de energie de cel puţin 10%. Prelungirea procesului de schimb de căldură (cu circa 30%) reduce efectul binecunoscut al restituirii căldurii (deja redus dramatic în urma procesului de reflexie).
Schimbul de umiditate permite adaptarea suprafeţei la variaţiile ambientale, funcţionând ca o roată motrice (volant) termodinamic pentru toate fenomenele care depind de umiditatea intrinsecă a stratului izolant (să luăm ca exemplu un costum de scafandru, care încetineşte schimbul de căldură reţinând doar acea cantitate mică de apă pe care corpul scafandrului o poate încălzi rapid şi folosind-o ca pe o pătură; sau cum un burduf menţine apa rece, căldura fiind absorbită prin evaporarea superficială).
Atriathermika per Esterno se aplică în același mod ca si Atriathermika per Interno.
Contact: 0784 415 500
